Nas, sinusuri și câțiva termeni de clarificat
Sinusurile sunt cavități pline cu aer în oasele feței: în obraji (maxilare), în frunte (frontale), între ochi (etmoidale) și în spatele nasului (sfenoidale). Toate comunică cu nasul prin orificii înguste și sunt căptușite cu aceeași mucoasă care produce mucus și îl împinge spre nas cu ajutorul unor cili microscopici. Când mucoasa se inflamează, orificiile se închid, mucusul stagnează și apare presiunea.
Rinita este inflamația mucoasei nazale: nas înfundat, secreții, strănut. Sinuzita este inflamația sinusurilor. Pentru că cele două apar aproape întotdeauna împreună, medicii folosesc termenul rinosinuzită. În funcție de durată, ea este acută (sub 4 săptămâni), subacută (4–12 săptămâni) sau cronică (peste 12 săptămâni).
Sinuzita acută: virală sau bacteriană?
Aproape toate sinuzitele acute încep ca o răceală, adică o infecție virală. Virusul inflamează mucoasa, sinusurile se blochează, iar simptomele sunt greu de deosebit de cele ale unei suprainfecții bacteriene: nas înfundat, secreții galbene sau verzui, presiune în obraji sau frunte, durere de dinți la maxilarul superior, miros scăzut, uneori febră ușoară. Culoarea secreției nu spune singură dacă infecția e virală sau bacteriană; secrețiile colorate apar și în răcelile obișnuite.
Ceea ce contează este evoluția în timp. Ghidul Academiei Americane de Otorinolaringologie (AAO-HNS) recomandă să ne gândim la o sinuzită bacteriană în două situații:
- simptomele durează 10 zile sau mai mult fără nicio ameliorare;
- simptomele se agravează după ce începuseră să treacă („a doua înrăutățire”): febra revine, durerea și secrețiile se intensifică.
Chiar și în aceste cazuri, multe sinuzite bacteriene se vindecă fără antibiotic, iar decizia de a-l prescrie îi aparține medicului. Luatul de antibiotice „ca să nu se complice” la o răceală de patru zile nu scurtează boala și contribuie la rezistența bacteriană. Antibioticele, picăturile cu corticosteroid sau alte medicamente se iau doar la indicația medicului.
Rinita alergică
Dacă nasul curge și se înfundă săptămâni la rând, fără febră, cu strănuturi în salve, mâncărime în nas, în gât sau la ochi, și ochii lăcrimează, probabil nu e o răceală care nu trece, ci o rinită alergică. Ea poate fi:
- sezonieră – la polen de copaci (primăvara devreme), de graminee (mai–iulie) sau de buruieni, în special ambrozia (august–octombrie), care în România a devenit una dintre cele mai importante surse de alergie;
- perenă, tot anul – la acarienii din praful de casă, la păr și epitelii de animale, la mucegaiuri.
Rinita alergică nu e un simplu disconfort: afectează somnul, concentrarea la școală și la lucru și favorizează sinuzitele, otitele seroase la copii și agravarea astmului. Diagnosticul se pune prin anamneză și teste alergologice (cutanate sau din sânge), iar tratamentul – evitarea alergenului, spray-uri nazale, antihistaminice, în unele cazuri imunoterapie – se stabilește cu medicul ORL sau alergolog. Automedicația cu spray-uri decongestionante cumpărate de la farmacie este cea mai frecventă greșeală: folosite mai mult de câteva zile, ele dau dependență și un nas permanent înfundat („rinită medicamentoasă”).
Sinuzita cronică
Când nasul înfundat, secrețiile care se scurg în gât, presiunea facială și mirosul scăzut durează peste 12 săptămâni, vorbim despre rinosinuzită cronică. Cauzele sunt mai complexe decât o infecție: inflamație persistentă a mucoasei, alergie, polipi nazali, deviație de sept, mai rar probleme dentare sau boli ale sistemului imunitar. Pentru diagnostic, medicul ORL face o endoscopie nazală (o cameră subțire introdusă în nas, câteva minute, fără durere) și uneori cere o tomografie computerizată a sinusurilor. Tratamentul este de regulă de lungă durată și ajustat periodic, iar operația se discută doar când tratamentul medical nu dă rezultate.
Ce puteți face acasă
Pentru o răceală cu sinusurile blocate, câteva lucruri simple ajută cu adevărat:
- Spălăturile nazale cu soluție salină. Sunt cea mai utilă măsură la domiciliu, pentru adulți și copii. Folosiți ser fiziologic sau soluție pentru lavaj din farmacie, sau preparați-o acasă din apă fiartă și răcită sau apă sterilă, nu direct de la robinet. Aplecați-vă deasupra chiuvetei, cu capul înclinat într-o parte, și lăsați soluția să intre pe o nară și să iasă pe cealaltă, cu gura deschisă. Spălați și uscați dispozitivul după fiecare folosire. La sugari se folosesc picături sau spray cu ser fiziologic și aspirarea blândă a secrețiilor.
- Lichide și aer umed. Beți suficient, aerisiți, evitați încăperile supraîncălzite și uscate. Inhalațiile cu aburi pot ușura respirația la adulți; la copii evitați-le din cauza riscului de opărire.
- Dormiți cu capul mai ridicat, cu o pernă în plus, ca secrețiile să se dreneze.
- Comprese calde pe față pentru presiune și durere.
- Fără fum. Fumatul și fumatul pasiv încetinesc vindecarea mucoasei și cresc frecvența sinuzitelor și a otitelor la copii.
- Analgezice uzuale pentru durere și febră, conform prospectului și vârstei; dacă aveți alte boli sau luați alte medicamente, întrebați farmacistul sau medicul.
Ce nu ajută: antibioticele rămase de la o boală veche, spray-urile decongestionante peste câteva zile, suflatul nasului cu forță (împinge secrețiile în sinusuri și în urechi; suflați blând, câte o nară).
La copii
Copiii de grădiniță răcesc des, iar un nas care curge săptămâni la rând, cu pauze scurte, este aproape normal în primii ani de colectivitate. Sinusurile lor sunt încă mici și în dezvoltare, așa că sinuzita clasică, cu durere de față, este mai rară decât la adulți. La copil, semnele unei sinuzite sunt mai degrabă secrețiile persistente, tusea care se accentuează noaptea (din cauza secrețiilor care se scurg în gât), respirația pe gură și mirosul neplăcut al respirației.
Un copil mic care are mereu nasul înfundat, sforăie și respiră pe gură ar putea avea vegetații adenoide mărite, nu sinuzită; am scris despre asta în articolul despre vegetații adenoide și amigdale. Iar legătura dintre nasul înfundat și otita medie la copii explică de ce o răceală banală se termină uneori cu dureri de ureche.
Când mergeți la medicul ORL
Medicul de familie rezolvă majoritatea răcelilor și poate pune diagnosticul de sinuzită. O trimitere către ORL (prin CNAS, cu bilet de trimitere, sau direct în sistem privat) este utilă când:
- simptomele durează peste 10 zile fără ameliorare sau se agravează după o ameliorare;
- faceți mai mult de trei–patru sinuzite pe an;
- nasul este înfundat permanent, pe aceeași parte sau pe ambele, de peste trei luni;
- ați pierdut mirosul pentru mai mult de câteva săptămâni;
- un copil are secreții, tuse nocturnă și respirație pe gură luni de zile sau otite repetate;
- suspectați o alergie și vreți un plan pe termen lung.
Ce se întâmplă la consult – de la otoscopie și endoscopia nazală până la ce acte să aveți la dvs. – am descris în pagina despre consultația ORL.
Semne de alarmă: mergeți imediat la urgențe
Complicațiile sinuzitei sunt rare, dar grave, pentru că sinusurile sunt vecine cu orbita și cu creierul. Sunați la 112 sau mergeți la camera de gardă dacă apar, la adult sau la copil:
- umflarea, roșeața sau durerea pleoapelor și a zonei din jurul ochiului, mai ales pe o singură parte;
- vedere dublă, vedere încețoșată sau durere la mișcarea ochiului;
- durere de cap foarte intensă, altfel decât cele obișnuite, cu rigiditate a gâtului, vărsături sau sensibilitate la lumină;
- somnolență, confuzie, dificultate de a vorbi sau convulsii;
- umflarea moale a frunții;
- febră mare care nu scade, la un copil mic care devine apatic.
Tot la medic, dar în regim de urgență ORL, trebuie să ajungeți dacă sângerările nazale sunt repetate și abundente sau dacă apare o secreție apoasă, limpede, dintr-o singură nară, mai ales după o lovitură la cap.
Întrebări frecvente
Secreția nazală verde înseamnă că am nevoie de antibiotic?
Nu. Culoarea galbenă sau verde apare și în răcelile virale, din cauza celulelor imunitare din mucus. Antibioticul se discută cu medicul doar dacă simptomele durează 10 zile sau mai mult fără ameliorare ori se agravează după ce începuseră să treacă.
Cât durează o sinuzită?
Cea virală, de regulă 7–10 zile, cu ameliorare treptată. Sinuzita bacteriană poate dura mai mult, iar cea cronică, prin definiție, peste 12 săptămâni. Dacă ați trecut de 10 zile fără să vă fie mai bine, mergeți la medic.
Pot face spălături nazale în fiecare zi?
Da, spălăturile cu soluție salină sunt sigure pentru uz zilnic, inclusiv la copii, atât timp cât folosiți apă fiartă și răcită sau sterilă și curățați dispozitivul după fiecare utilizare. Mulți oameni cu rinită alergică sau sinuzită cronică le fac permanent.
De unde știu dacă e alergie sau răceală?
Răceala vine cu stare generală proastă, uneori febră, și trece în aproximativ o săptămână. Alergia ține cât ține contactul cu alergenul, nu dă febră și vine cu strănuturi în salve, mâncărime la nas și la ochi și lăcrimare. Dacă simptomele reapar în același sezon sau în anumite locuri (la bunici, lângă pisică), gândiți-vă la alergie și discutați cu medicul despre teste.
Spray-ul decongestionant mă ajută imediat. De ce nu-l pot folosi mereu?
Pentru că după câteva zile de folosire mucoasa se obișnuiește și se umflă din nou de îndată ce efectul trece, așa că aveți nevoie de tot mai mult spray. Este rinita medicamentoasă, o problemă frecventă și greu de corectat. Folosiți-l doar pe termen scurt și doar cu acordul medicului sau al farmacistului.
Copilul meu are mereu nasul înfundat. E sinuzită?
La copiii mici, sinuzita este mai rară decât la adulți. Nasul permanent înfundat, respirația pe gură și sforăitul sugerează mai des vegetații adenoide mărite sau rinită alergică. Medicul ORL face diferența printr-un consult cu endoscopie nazală.
Citiți și
Surse
- AAO-HNS – Clinical Practice Guideline (Update): Adult Sinusitis (entnet.org)
- ENT Health (AAO-HNS) – Sinusitis; Allergic Rhinitis (enthealth.org)
- NHS – Sinusitis (sinus infection); Allergic rhinitis (nhs.uk)
- CDC – Sinus Infection (Sinusitis): about and treatment (cdc.gov)
- WHO – Antimicrobial resistance fact sheet (who.int)